dupa o noapte de "cabana" la Diham, duminica trecuta pe la 10 dormeam in masina langa partia din Busteni asteptandu-l pe Romica sa mergem impreuna pe varfu Picatura.era primul meu varf pe care ca sa ajungi tre sa te catari efectiv. urma sa mergem pe un valcel pe unde nici unul dintre noi nu mai fusesem niciodata. deh! idei exploratoare de-ale lui Romica.
la 10 jumate plecam, pe la 11 gasim valcelu undeva intre Seaca Caraimanului si Valea Alba si ne apucam de treaba. cateva sageti de vopsea rosie ne confirma ca suntem pe drumul cel bun asa ca incepem sa prindem altitudine. nimic impresionant pana cand valcelu se termina cu un fel de horn care mie mi se pare imposibil. incep sa ma indoiesc ca o sa pot sa ma catar pe acolo dar n-am prea mult timp ca Romica s-a si cocotat vreo 2 metri. ma concentrez cu filatu` si Romica mai are putin si ajunge sus. ma cam ingrijoreaza faptul ca nu gaseste nici un piton, cui sau altceva sa faca cat de cat o asigurare intermediara.
griji degeaba. Romica e deja sus, regrupeaza si striga la mine. pff. e randu meu. auuu!!!
dau bocancii jos, pun papucii de catarat si incepe chinuiala :))
mai pe picioare, mai tragandu-ma de coarda, cu pauze lungi de odihna cand gaseam cate un loc propice reusesc pana la urma sa jung sus. ma dor toate cele, am mainile inghetate dar inima e mare.
de acolo urmeaza o bucata de jnepenishm pana pe o brana unde-i ultima bucata de catarare. macar aici e soare si vant si stanca e uscata. nu ma mai chinui asa rau, chiar incep sa fiu mandru de mine cand reusesc sa fac o trecere pe langa fereastra de langa varf.
sus plin de flori colt. n-am mai vazut niciodata asa multe la un loc.
mancam ceva si urmeaza vreo 4 rapeluri pana ajungem in Seaca.
bineinteles ca nu se putea sa mearga treba ata asa ca la al doilea rapel am coborat eu primul si cand mai aveam vreo 10 pana jos am dat peste un nod pe coarda de am ramas suspendat. Romicaaaaa!!! ce fac?
nici una dintre solutii nu mi se pareau realizabile. eram mult prea obosit, asa ca Romica al meu isi da si el drumu pe coarda dupa mine.
s-a intins coarda de mai aveam un pic si ma sprijineam in morcov.
ne tine oare cuiu ala vechi, antinc si de demult pe amandoi? om vedea.
dupa vreo 5 minute de "manevre" reusesc sa ma deznod si o iau din nou la vale.
capatul rapelului e la radacina unui brad pe care il iau in brate de-a binelea. nu de alta dar picioarele mele erau ca andrelele lu bunica.
bineinteles ca pana la urma ne-a prins noaptea pe vale numa cu o singura frontala, noroc ca era luna plina si se vedea destul.
la opt jumate dupa 10 ore de balaureala am ajuns inapoi la masina. praf dar zambitor.
sus plin de flori colt. n-am mai vazut niciodata asa multe la un loc.
mancam ceva si urmeaza vreo 4 rapeluri pana ajungem in Seaca.
bineinteles ca nu se putea sa mearga treba ata asa ca la al doilea rapel am coborat eu primul si cand mai aveam vreo 10 pana jos am dat peste un nod pe coarda de am ramas suspendat. Romicaaaaa!!! ce fac?
nici una dintre solutii nu mi se pareau realizabile. eram mult prea obosit, asa ca Romica al meu isi da si el drumu pe coarda dupa mine.
s-a intins coarda de mai aveam un pic si ma sprijineam in morcov.
ne tine oare cuiu ala vechi, antinc si de demult pe amandoi? om vedea.
dupa vreo 5 minute de "manevre" reusesc sa ma deznod si o iau din nou la vale.
capatul rapelului e la radacina unui brad pe care il iau in brate de-a binelea. nu de alta dar picioarele mele erau ca andrelele lu bunica.
bineinteles ca pana la urma ne-a prins noaptea pe vale numa cu o singura frontala, noroc ca era luna plina si se vedea destul.
la opt jumate dupa 10 ore de balaureala am ajuns inapoi la masina. praf dar zambitor.
peretele Vaii Albe. daca ma tin de treaba poate intr-o zi ajung si pe acolo :D
